Viața se susține prin relațiile dintre organisme și mediul lor. Ilustrația reunește grupuri de viețuitoare, medii și factori fizici: împreună formează o rețea de relații pe care o putem explora.
Alege un simbol și urmărește legăturile.
Reprezentanți ai rețelei vieții, în limbajul vizual Anima Mundi. Săgețile arată sensul relațiilor explicate în panou.
Înțelegerea biodiversității
Viața, în toate formele și legăturile ei.
Biodiversitatea înseamnă varietatea vieții în interiorul speciilor, între specii și între ecosisteme. Un ecosistem cuprinde comunitățile de organisme și mediul abiotic, care interacționează împreună.
Ilustrația reunește grupuri de organisme, medii și elemente fizice. Apa, lumina și mareele modelează condițiile în care se dezvoltă viața.
Energia solară favorizează evaporarea și alimentează fotosinteza. Plantele și fitoplanctonul folosesc lumina pentru a produce materie organică, prin care energia intră în numeroase rețele de hrană și susține viețuitoare care depind unele de altele.
Mediu și context
Lumina ajunge la uscat și la straturile de suprafață ale apelor.
Legătura cu apa
Căldura solară contribuie la trecerea apei lichide în vapori.
Legături în rețea
Energie pentru evaporare Încălzirea solară favorizează evaporarea, o etapă a circuitului apei.
Lumină pentru fotosinteză Frunzele folosesc energia luminii, apa și dioxidul de carbon pentru a produce materie organică.
Lumină pentru fitoplancton Fitoplanctonul folosește lumina în straturile luminate ale apei, alimentând rețelele de hrană acvatice.
Fotosinteza plantelor ierboase Lumina oferă energia necesară fotosintezei plantelor din pajiști și poieni.
Surse și context···
Substanță și mediu de viață · element abiotic
Apa
Apa circulă între atmosferă, sol, subsol, râuri și ocean, schimbându-și uneori starea. Ea conectează habitatele, transportă substanțe și participă la procesele organismelor, iar disponibilitatea și calitatea ei influențează condițiile în care poate exista viața.
Mediu și context
În atmosferă, pe uscat, în subsol și în mediile acvatice.
Legătura cu apa
Precipitațiile, infiltrarea, curgerea și evaporarea leagă rezervele de apă ale planetei.
Legături în rețea
Habitat acvatic Condițiile apei, inclusiv oxigenul, temperatura și salinitatea, influențează speciile de pești care pot trăi într-un habitat.
Din bazin spre mare Râurile și o parte din apele subterane transportă apă spre ocean.
Apă și sănătate Oamenii depind de apă sigură și de ecosistemele care susțin resursele de apă.
Habitate și etape de viață Numeroși amfibieni folosesc ape dulci pentru reproducere ori dezvoltare, dar există și specii fără larve acvatice.
Surse și context···
Influență gravitațională · element abiotic
Luna
Atracția gravitațională a Lunii, împreună cu cea a Soarelui, contribuie la maree. Alternanța fluxului și refluxului schimbă periodic condițiile din zona de țărm, acoperind sau descoperind suprafețe pe care numeroase viețuitoare le folosesc ca habitat și loc de hrănire.
Mediu și context
Mareele sunt vizibile mai ales în mediile marine și de coastă.
Legătura cu apa
Influența prezentată aici privește nivelul mării și curenții de maree.
Legături în rețea
Ritmul mareelor Forțele mareice contribuie la variațiile periodice ale nivelului mării și la curenții de maree.
Acces la țărm Prin maree, se schimbă accesul unor pești la zonele de hrănire din apropierea țărmului.
Legătură indirectă
Hrană la reflux Refluxul expune zone de țărm în care păsările limicole pot găsi hrană.
Legătură indirectă
Surse și context·
Ecosistem terestru
Pădurea
Pădurea leagă solul, apa și atmosfera și oferă hrană și adăpost multor organisme. Rădăcinile, frunzele căzute și vegetația influențează infiltrarea și eroziunea, în timp ce arborii consumă apă și o restituie atmosferei prin transpirație.
Mediu și context
Arbori, arbuști, soluri și numeroase organisme formează habitate forestiere.
Legătura cu apa
Pădurile influențează circulația și calitatea apei; efectul asupra debitelor depinde de condițiile locale.
Legături în rețea
Sol și circulația apei Vegetația și solul forestier pot limita eroziunea și transportul sedimentelor spre ape.
Umbră pe maluri Arborii riverani pot menține apa mai rece și pot oferi materie organică rețelei de hrană a râului.
Adăpost și hrană Arborii și arbuștii oferă multor păsări locuri de hrănire și de cuibărit.
Carbon pentru partenerii fungici Arborii asociați cu fungi micorizali le furnizează carbohidrați produși prin fotosinteză.
Surse și context··
Plante · producători, hrană și habitate
Flori și plante ierboase
Plantele cu flori și vegetația ierboasă produc materie organică prin fotosinteză și oferă hrană sau adăpost altor viețuitoare. Pentru numeroase specii, relația cu insectele polenizatoare susține reproducerea, iar rădăcinile și acoperirea vegetală contribuie la stabilizarea solului și la felul în care apa pătrunde în acesta sau se scurge.
Mediu și context
Pajiști, poieni, margini de pădure și zone riverane, cu specii adaptate condițiilor locale.
Legătura cu apa
Vegetația și rădăcinile pot limita eroziunea și favoriza infiltrarea, cu efecte care depind de sol și precipitații.
Legături în rețea
Lumină pentru creștere Plantele folosesc energia luminii în fotosinteză, alături de apă și dioxid de carbon.
Nectar și polen Florile oferă resurse alimentare unor insecte polenizatoare, în funcție de specie și anotimp.
Transfer de polen Prin vizitarea florilor, insectele polenizatoare pot transfera polen și susține reproducerea multor plante.
Vegetație, sol și infiltrare Rădăcinile și acoperirea vegetală pot reduce eroziunea și încetini scurgerea apei, favorizând infiltrarea în anumite condiții.
Legătură indirectă
Surse și context··
Producători acvatici · grupare funcțională
Alge și fitoplancton
Algele și fitoplanctonul folosesc lumina și nutrienții pentru a produce materie organică, susținând numeroase rețele de hrană acvatice. Ele sunt esențiale pentru ecosisteme, însă în anumite condiții unele populații se pot înmulți excesiv și pot reduce oxigenul sau lumina disponibilă altor organisme; efectele diferă între specii și habitate.
Mediu și context
Ape dulci, salmastre și marine, în zonele unde există condiții potrivite de lumină și nutrienți.
Legătura cu apa
Disponibilitatea luminii și a nutrienților influențează creșterea; unele înfloriri pot afecta calitatea apei și alte viețuitoare.
Legături în rețea
Energie pentru fotosinteză Lumina solară ajunge în straturile luminate ale apei și este folosită de fitoplancton pentru fotosinteză.
Baza rețelelor de hrană Algele susțin peștii prin rețeaua de hrană, adesea prin intermediul nevertebratelor care le consumă.
Legătură indirectă
Echilibrul vieții acvatice Unele înfloriri algale pot epuiza oxigenul, bloca lumina sau produce toxine; efectele depind de speciile implicate și de condițiile apei.
Surse și context··
Regnul Fungi · descompunători și parteneri ai rădăcinilor
Fungi și ciuperci
Ciupercile vizibile sunt o parte a lumii fungilor. Numeroși fungi descompun resturi vegetale și contribuie la circulația nutrienților. Unele specii formează micorize cu rădăcinile: planta le furnizează compuși ai carbonului, iar fungii pot îmbunătăți accesul ei la apă și nutrienți. Alți fungi devin hrană pentru mici organisme ale solului.
Mediu și context
În sol, litieră și lemn, inclusiv în apropierea rădăcinilor plantelor.
Legătura cu apa
Umiditatea influențează activitatea fungilor; unele micorize îmbunătățesc absorbția apei de către planta parteneră.
Legături în rețea
Micorize și rădăcini Anumiți fungi asociați rădăcinilor pot ajuta arborii să preia apă și nutrienți; planta furnizează carbon provenit din fotosinteză.
Umiditate pentru activitate Umiditatea, temperatura și condițiile din sol influențează activitatea comunităților de fungi și a altor microorganisme.
Surse și context·
Microorganisme · descompunere și circuitul nutrienților
Bacteriile
Bacteriile participă la procese discrete, dar esențiale pentru ecosisteme. Numeroase bacterii descompun materia organică, iar anumite grupuri transformă compușii azotului. În jurul rădăcinilor, compușii eliberați de plante hrănesc comunități microbiene. Activitatea și efectele lor depind de specie, de resurse și de condițiile locale, inclusiv apă și oxigen.
Mediu și context
În sol, în jurul rădăcinilor și în comunitățile microbiene ale apelor și sedimentelor.
Legătura cu apa
În zonele umede, anumite bacterii transformă nitrații în azot gazos când există condiții adecvate de oxigen și carbon.
Legături în rețea
Rădăcini care hrănesc microbi Rădăcinile vii eliberează zaharuri și alți compuși organici care hrănesc bacteriile din zona apropiată, numită rizosferă.
Transformări ale azotului Bacteriile denitrificatoare pot transforma nitrații din zonele umede în azot gazos. Procesul depinde de condițiile locale și de disponibilitatea carbonului.
Surse și context···
Animale nevertebrate · polenizatori și verigi ale rețelelor de hrană
Insectele
Insectele leagă florile, solul și apele de multe alte viețuitoare. Unele transportă polen între flori, altele fragmentează resturi vegetale sau consumă alte organisme. Larvele acvatice și adulții unor specii hrănesc pești și păsări. Diversitatea insectelor dintr-un râu poate oferi indicii despre starea biologică a apei.
Mediu și context
Pe uscat, în vegetație și sol; numeroase specii au larve sau nimfe acvatice.
Legătura cu apa
Pentru speciile cu stadii acvatice, condițiile apei sunt parte din ciclul de viață; sensibilitatea la poluare diferă între specii.
Legături în rețea
Polenizare Albinele, fluturii, unele muște și alte insecte transportă polen și sprijină reproducerea multor plante cu flori.
Larve care hrănesc peștii Larvele de plecoptere, efemeroptere și alte insecte acvatice sunt hrană pentru numeroși pești.
Din apă spre păsări Păsările consumă insecte precum efemeropterele și trihopterele, transferând către uscat energie din rețeaua de hrană acvatică.
Habitat pentru larve Numeroase insecte trăiesc în apă ca larve sau nimfe. Compoziția comunității reflectă, între alți factori, toleranța speciilor la poluare.
Surse și context··
Grup de organisme acvatice
Peștii
Peștii participă la rețelele de hrană ca pradă, consumatori sau prădători. Prin hrănire, excreție și descompunere, influențează circulația nutrienților; efectele diferă între specii, între populații și între habitate.
Mediu și context
Ape dulci, salmastre sau marine, în funcție de specie.
Legătura cu apa
Peștii stochează temporar nutrienți în corp și pot elibera o parte din ei în apă.
Legături în rețea
Circulația nutrienților Excreția și descompunerea peștilor pot readuce în apă nutrienți folosiți de alte organisme.
Hrană pentru păsări Peștii constituie hrană pentru păsările piscivore și leagă rețelele de viață ale apei și uscatului.
Hrană pentru delfini Numeroși delfini consumă pești, alături de alte viețuitoare marine.
De la producători la pești Fitoplanctonul susține rețele de hrană în care micii consumatori sunt mâncați de pești.
Legătură indirectă
Surse și context··
Animale vertebrate · broaște, tritoni și salamandre
Amfibienii
Amfibienii participă la rețelele de hrană atât ca prădători ai insectelor și altor animale mici, cât și ca pradă pentru alte viețuitoare. Numeroase specii leagă habitatele acvatice de cele terestre de-a lungul vieții, iar pielea permeabilă și cerințele de habitat le pot face sensibile la schimbările mediului.
Mediu și context
Ape dulci, zone umede, păduri și alte microhabitate potrivite fiecărei specii.
Legătura cu apa
Calitatea, disponibilitatea și sezonalitatea apei influențează numeroase specii, ale căror cicluri de viață diferă în funcție de specie și habitat.
Legături în rețea
Apă și etape de viață Pentru multe specii, apa susține reproducerea și dezvoltarea larvelor; altele au dezvoltare directă sau rămân acvatice.
Hrană pentru adulți Numeroși amfibieni adulți consumă insecte, conectând populațiile de nevertebrate cu cele de vertebrate.
Microhabitate și adăpost Microhabitatele umede și adăpostite ale pădurii pot susține amfibieni, dar cerințele exacte diferă între specii.
Pradă pentru unii șerpi Broaștele și salamandrele intră în hrana unor șerpi, acolo unde aceste specii coexistă.
Surse și context··
Animale vertebrate · șopârle, șerpi și țestoase
Reptilele
Reptilele, precum șopârlele, șerpii și țestoasele, participă la rețelele de hrană ca prădători, erbivore sau pradă, în funcție de specie. Unele șopârle consumă insecte, iar unele reptile folosesc habitate acvatice sau riverane, astfel încât protejarea lor înseamnă păstrarea unei diversități de locuri de hrană și adăpost.
Mediu și context
Habitate terestre, riverane, de apă dulce sau marine, în funcție de specie.
Legătura cu apa
Unele specii folosesc apa drept habitat și loc de hrănire, în timp ce altele trăiesc preponderent pe uscat.
Legături în rețea
Hrană pentru șopârle Insectele sunt hrană pentru numeroase șopârle; această relație leagă prăzile mici de consumatorii lor.
Habitate acvatice și riverane Bălțile, râurile și zonele umede oferă habitat și locuri de hrănire unor țestoase și șerpi, în funcție de specie.
Pradă pentru unii șerpi Unii șerpi consumă broaște sau salamandre; legătura depinde de speciile care coexistă în habitat.
Hrană pentru păsări prădătoare Unele reptile sunt consumate de păsări prădătoare, continuând transferul de energie în rețeaua de hrană.
Surse și context·
Grup de organisme
Păsările
Păsările conectează habitate prin deplasare și hrănire. Unele răspândesc semințe, altele consumă insecte sau pești, iar coloniile de păsări marine pot transporta nutrienți între mare și uscat; aceste roluri diferă mult de la o specie la alta.
Mediu și context
Păduri, zone umede, țărmuri și oceane, în funcție de specie.
Legătura cu apa
În anumite zone de coastă, păsările marine transferă nutrienți către uscat și apele apropiate.
Legături în rețea
Răspândirea semințelor Unele păsări transportă semințe și contribuie astfel la regenerarea vegetației.
Dependență de hrană Pentru păsările piscivore, disponibilitatea peștilor influențează resursele de hrană.
Transfer de nutrienți Coloniile marine pot aduce nutrienți în apele de coastă, cu efecte care depind de loc și cantitate.
Hrană venită din râu Păsările care consumă insecte acvatice folosesc o resursă de hrană ce leagă râul de habitatele din jur.
Surse și context···
Mamifere terestre · cerbul ilustrat
Mamiferele terestre
Animalele terestre participă la rețelele de hrană și folosesc vegetația drept hrană sau adăpost. Erbivorele, precum cerbul ilustrat, pot modifica regenerarea arborilor și structura habitatului, în funcție de densitatea populației și de condițiile locale.
Mediu și context
Cerbul reprezintă fauna care folosește pădurile și vegetația învecinată.
Legătura cu apa
Legătura ilustrată cu apa este indirectă, prin efectele asupra vegetației și solului.
Legături în rețea
Consum și regenerare Erbivorele consumă frunze, muguri și puieți; presiunea mare poate limita regenerarea pădurii.
Habitat modificat Schimbarea stratului de arbuști poate modifica adăpostul și locurile de cuibărit ale păsărilor.
Legătură indirectă
Prin vegetație și sol Modificarea vegetației poate influența indirect procesele prin care solul și plantele protejează apa.
Legătură indirectă
Surse și context·
Mamifere marine și mediul lor de viață
Delfinii și oceanul
Delfinii sunt prădători conectați prin hrană la alte viețuitoare marine. Oceanul care îi găzduiește este, în același timp, un mediu de viață și un rezervor de căldură, redistribuită prin curenți, cu influențe importante asupra vremii și climei.
Mediu și context
Delfinii marini folosesc ape de coastă sau oceanice, în funcție de specie.
Legătura cu apa
Evaporarea de la suprafața oceanului transferă apă în atmosferă, unde poate participa la formarea precipitațiilor.
Legături în rețea
Ocean și atmosferă Apa evaporată din ocean intră în circuitul care leagă marea, atmosfera și uscatul.
Pradă și prădător Peștii sunt o sursă de hrană pentru numeroși delfini, într-o rețea trofică marină mai amplă.
Climă și comunități Stocarea și redistribuirea căldurii prin ocean influențează clima regiunilor locuite.
Surse și context··
Parte a ecosistemelor
Oamenii
Sănătatea și traiul oamenilor depind de apă, hrană și funcțiile ecosistemelor. Alegerile noastre pot degrada aceste relații prin poluare și exploatare excesivă sau pot sprijini conservarea, refacerea habitatelor și folosirea responsabilă a resurselor.
Mediu și context
Comunitățile umane folosesc și transformă ecosisteme terestre și acvatice.
Legătura cu apa
Reducerea poluării și refacerea ecosistemelor acvatice sunt moduri concrete de a proteja relația noastră cu apa.
Legături în rețea
Poluare sau refacere Excesul de nutrienți poate favoriza proliferarea algelor și scăderea oxigenului, iar refacerea habitatelor urmărește recuperarea funcțiilor ecosistemului.
Conservare și refacere Protejarea și refacerea habitatelor terestre pot sprijini biodiversitatea și funcțiile ecosistemelor.
Presiuni asupra delfinilor Capturile accidentale, poluarea și perturbarea habitatelor afectează delfinii; reducerea acestor presiuni sprijină protecția lor.
Îngrijirea vieții solului Reducerea perturbării și compactării solului și menținerea resurselor vegetale influențează habitatul bacteriilor care descompun materia organică.
Surse și context····
CBD · Biodiversitate
Convention on Biological Diversity — Article 2. Use of Terms
Definește biodiversitatea, ecosistemul și habitatul.
Definiția include diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii și dintre ecosisteme.
Împreună, pentru oameni și natură