Campanie în pregătire

Dreptul la AI, dreptul la progres

La sfârșitul anului 2026, Anima Mundi pregătește campania „Dreptul la AI, dreptul la progres”.

Ce înțelegem prin AI

Prin AI înțelegem acele tehnologii care învață, decid și creează, accelerând progresul actualei civilizații, așa cum au făcut-o în trecut motorul cu abur și electricitatea.

Tehnologia, o expresie a naturii

Așa cum omul este o expresie a naturii, tehnologia este deopotrivă o expresie a omului și a naturii.

Noi, oamenii, ne raportăm adesea la tehnologie ca la niște mașinării reci, din fier, colțuroase, opuse naturii.

Însă tehnologia, dincolo de ceea ce credem noi în general despre ea, și anume că reprezintă o realitate distinctă, este parte a naturii. Fierul, cuprul, siliciul cipurilor și toate celelalte componente ale ei provin din natură.

Mai mult, ea poate fi văzută și ca o evoluție a omenirii și a naturii și nu poate fi înțeleasă cu adevărat în afara lor sau în opoziție cu ele.

În timp, omenirea a evoluat și odată cu ea tehnologia, iar prin ele natura însăși, evoluția însemnând deopotrivă progres și transformare.

De câteva decenii, am intrat în era AI-ului, care, se pare, va participa masiv la redefinirea omenirii, a civilizației și, prin ele, a naturii. Și poate că acesta e unul dintre cele mai înalte scopuri ale tehnologiei: să facă parte din natură, să creeze și să evolueze alături de ea.

O moștenire a întregii omeniri

Evoluția AI-ului, mai ales în ultimii ani, prin modelele mari de limbaj, sistemele care înțeleg și scriu text, și nu numai, se datorează evoluției științei și conștiinței și genialității umanității de la începuturile ei.

Rețelele neuronale artificiale pe care se sprijină au fost dezvoltate de cercetători universitari începând din anii 1980, iar doi dintre pionierii lor, John Hopfield și Geoffrey Hinton, au primit în 2024 Premiul Nobel pentru Fizică.

Invenția din care s-au născut modelele de limbaj, precum ChatGPT, a fost publicată liber în 2017 de opt cercetători. Iar aceste modele au învățat din informația creată de nenumărate generații, păstrată în cărți, articole, enciclopedii și miliarde de pagini publice de pe internet.

Companiile au adus apoi puterea de calcul, inginerii și capitalul care au transformat această moștenire în sistemele de azi. Contribuția lor e reală și uriașă, dar ele au construit pe o temelie care aparține tuturor: știința publică, internetul și scrisul a nenumărate generații.

Asupra beneficiilor aduse de genialitatea și cunoașterea ce stau în spatele AI-ului n-ar trebui să aibă nimeni monopol.

Recunoaștem rolul companiilor, care au transformat cercetarea în instrumente folosite săptămânal de peste un miliard de oameni, și cerem ca beneficiile AI-ului să ajungă la toată lumea.

O lume care se schimbă sub ochii noștri

Cu ajutorul AI-ului, asistăm la o schimbare a lumii într-un ritm uimitor.

Lansat la sfârșitul lui 2022, ChatGPT a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în doar două luni, iar în mai puțin de patru ani a ajuns să fie folosit de peste un miliard de oameni în fiecare săptămână. În total, aproape două miliarde de oameni folosesc astăzi AI, dar doar trei din o sută plătesc un abonament; ceilalți folosesc versiuni gratuite, mai limitate. Chiar OpenAI recunoaște că accesul gratuit nu include sistemele sale cele mai avansate.

Asistată de AlphaFold, un sistem AI, o echipă de cercetători de la Google DeepMind a reușit să descifreze forma a aproape 200 de milioane de proteine, o problemă la care biologii lucrau de 50 de ani. Pentru această descoperire, Demis Hassabis și John Jumper au primit în 2024 Premiul Nobel pentru Chimie.

Cu ajutorul AI-ului, cercetătorii au descoperit 2,2 milioane de combinații noi ale elementelor chimice, din care se pot obține materiale noi, cât ar fi descoperit altfel în 800 de ani. Peste 700 au fost deja create în laborator, iar din ele se pot naște bateriile, cipurile și panourile solare de mâine.

AI-ul îi ajută și pe fizicieni să înțeleagă mai bine fuziunea nucleară, sursa de energie a stelelor: controlează plasma supraîncălzită din reactoare și prevede instabilitățile care ar opri reacția. Cu ajutorul lui ne apropiem de ziua în care fuziunea ar putea aduce omenirii o energie mult mai curată și, poate, mai ieftină.

Cu ajutorul AI, prima imagine a unei găuri negre a fost adusă la claritatea maximă pe care o permit telescoapele.

Tot prin AI, cercetătorii NASA au descoperit 301 planete noi, care orbitează în jurul altor stele, ascunse în datele adunate ani de zile de telescopul spațial Kepler.

Dezvoltarea AI este uluitoare. Piața este în continuă creștere, iar potrivit ONU, ea va ajunge în 2033 la 4.800 de miliarde de dolari, cam cât întreaga economie a Germaniei.

Ce ne poate aduce viitorul

Cu ajutorul AI, în următoarele decenii am putea evolua mai mult ca niciodată și rezolva multe dintre marile probleme ale lumii, de la sărăcie, inechitate, probleme de mediu și climatice.

Societatea ar putea deveni mai prosperă, mai armonioasă, mai democratică. Asta în funcție de cum îl folosim și de câți oameni pot beneficia de avantajele lui.

Agenția Internațională a Energiei estimează că AI-ul ar putea reduce emisiile de CO₂ cu circa 1,4 miliarde de tone pe an până în 2035.

Banca Mondială calculează că sistemele moderne de avertizare a inundațiilor, pe care AI-ul le face posibile și în țările sărace, ar putea salva 23.000 de vieți în fiecare an, iar potrivit McKinsey, AI-ul ar putea adăuga economiei mondiale până la 4.400 de miliarde de dolari pe an, cam cât întreaga economie a Marii Britanii. Acum depinde și de cum se vor împărți la nivel mondial acești bani.

În medicină, laureatul Nobel Demis Hassabis crede că AI-ul ar putea scurta crearea unui medicament de la ani la luni și ar putea ajuta la vindecarea tuturor bolilor, poate chiar în următorul deceniu.

Un decalaj care crește

Deja în aceste zile, AI-ul este folosit cu precădere în țările bogate și de oamenii cu venituri mari, iar aceste tehnologii, prin avansul economic rapid pe care îl oferă, pot adânci inegalitatea socială. Bogații pot deveni mai bogați, iar săracii pot rămâne tot mai în urmă.

Un studiu al companiei Anthropic, făcut pe baza modului în care oamenii din peste 150 de țări folosesc asistentul Claude, arată că, cu cât o țară e mai bogată, cu atât locuitorii ei folosesc mai mult AI.

În Israel, Singapore sau Australia, AI este folosit de 4 până la 7 ori peste media mondială, iar în India, Indonezia sau Nigeria, de 3 până la 5 ori sub ea.

Un studiu publicat în 2026 de CEPR, rețeaua europeană de cercetare economică, arată că țările bogate concentrează deja 96% din valoarea muncii economisite cu ajutorul AI, deși cuprind doar 18% din populația activă a lumii. Iar în țările cele mai sărace, de AI profită aproape numai cei mai bine plătiți oameni.

AI-ul se dezvoltă, iar discrepanța socială crește și ea se va amplifica dacă nu vom înțelege că AI-ul trebuie să ajungă la toată lumea. Fiindcă la baza lui stă genialitatea acumulată a omenirii și de ea nu trebuie să beneficieze doar anumite pături sociale privilegiate, ci întreaga omenire.

AI-ul, prin tot ce îl definește, aparține omenirii și nu unor categorii privilegiate. Și pentru a onora cu adevărat oamenii este esențial ca ei să aibă dreptul la AI, la aceste tehnologii moderne care învață, decid și creează, și implicit dreptul la progres.

O idee al cărei timp a venit

Ideea dreptului fundamental la AI începe timid să prindă contur la nivel mondial.

În România, juristul Mircea Duțu scrie, în cartea „Elemente de dreptul inteligenței artificiale” (2025), despre un drept al omului la utilizarea benefică a inteligenței artificiale.

Yuval Shany, fost președinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, propune o Cartă internațională a drepturilor omului în era AI, al cărei prim drept este accesul oamenilor la instrumente AI sigure și de încredere.

Un grup de cercetători condus de Jon Crowcroft, de la Universitatea Cambridge, cere ca accesul la AI să devină un drept civil care să protejeze și generațiile viitoare. Chiar și OpenAI vorbește despre un „drept la AI”.

Puține voci au cerut însă ca acest drept să ajungă cu adevărat la toți oamenii. Prin campania „Dreptul la AI, dreptul la progres”, Anima Mundi face acest pas.

Ce înseamnă dreptul la AI

Dreptul la AI înseamnă mai mult decât accesul la o aplicație. Pentru a se bucura cu adevărat de beneficiile lui, oamenii trebuie să-l înțeleagă, să-l poată folosi, să fie protejați de acesta și să participe la orientarea dezvoltării lui. Iar ideal ar fi ca AI-ul să fie dezvoltat în armonie cu natura și cu societatea.

Dreptul la AI este emblematic pentru tot ce înseamnă dreptul la progres în aceste vremuri. Datorită lui, oamenilor le-ar fi mai ușor să facă față acestui salt științific și tehnologic, să-și păstreze demnitatea și să aibă acces la o adevărată capacitate de a progresa.

Este un drept nou, care se sprijină pe drepturi deja recunoscute: dreptul la educație, dreptul de a beneficia de progresul științific și dreptul la protecția datelor personale. Cererile de mai jos sunt fețele aceluiași drept.

Prin campania „Dreptul la AI, dreptul la progres”, Anima Mundi cere:

Să înțelegem AI-ul

  1. informarea corectă a tuturor despre rolul AI-ului în dezvoltarea oamenilor și a societății, despre beneficiile și riscurile lui și despre folosirea lui etică;

Să-l putem folosi

  1. garantarea prin lege a dreptului copiilor de a învăța despre AI la școală, de la vârste mici, și a accesului la instrumente AI educaționale sigure, adaptate vârstei, cu profesori pregătiți;
  2. oferirea de cursuri gratuite pentru adulți, adaptate nivelului fiecăruia, mai ales pentru cei care au cel mai greu acces la tehnologie: vârstnici, oameni cu venituri mici sau fără venituri, persoane cu dizabilități, comunități rurale;
  3. formarea unor oameni pregătiți să-i sprijine pe cei care au nevoie de ajutor în folosirea AI-ului;
  4. asigurarea accesului tuturor la instrumente AI de calitate, prin modele publice deschise și parteneriate cu companiile, inclusiv conexiune la internet, dispozitive și locuri publice de acces, cum sunt bibliotecile;
  5. adaptarea instrumentelor AI la limba maternă a fiecăruia;

Să fim protejați

  1. garantarea dreptului oricui de a afla când un program AI a luat o decizie importantă despre el, cum ar fi la un credit sau la un loc de muncă, de a afla de ce și de a cere ca un om să se uite din nou pe cazul lui;
  2. protejarea datelor personale folosite de sistemele AI;
  3. protejarea oamenilor față de manipularea prin conținut fals creat cu AI: imagini și voci false, fraude, dezinformare;
  4. respectarea libertății fiecăruia de a alege dacă și cum folosește AI-ul, cu păstrarea unei alternative umane în serviciile esențiale, la primărie sau la spital;

Să-l dezvoltăm în armonie cu natura și cu societatea

  1. alimentarea centrelor de date cu energie regenerabilă și asigurarea transparenței consumului de energie și de apă și a surselor de energie ale fiecăruia dintre ele;
  2. punerea AI-ului în slujba vieții: protejarea biodiversității, refacerea ecosistemelor și înțelegerea proceselor naturale;
  3. sprijinirea oamenilor ale căror meserii sunt schimbate de AI, prin recalificare, ajutor și protecție socială în perioada de tranziție, și participarea tuturor la beneficiile economice aduse de AI;
  4. consultarea publică a cetățenilor și crearea unui registru public, online, al sistemelor AI folosite de instituții.

Cum acționăm

  1. Definitivăm campania, împreună cu specialiști în drept, educație, tehnologie și mediu.
  2. Creăm Carta dreptului la AI, care cuprinde viziunea noastră și cele paisprezece cereri ale acestui drept.
  3. Deschidem carta spre semnare oamenilor, organizațiilor și instituțiilor din România și din întreaga lume.
  4. Construim o rețea internațională de parteneri: cercetători, juriști, profesori, organizații civice și instituții care împărtășesc această viziune.
  5. Prezentăm carta Parlamentului și Guvernului României, instituțiilor Uniunii Europene și organizațiilor internaționale.
  6. Pregătim o propunere de lege pentru educația în AI în România, sprijinită de semnatarii cartei.

Campanie în pregătire

Construim campania împreună

Campania este în pregătire și orice sugestie din partea dumneavoastră este mai mult decât binevenită. Dacă doriți să vă implicați și să deveniți parteneri, trimiteți-ne un mesaj.

Bibliografie și surse

Fiecare trimitere numerotată deschide o explicație și legătura către sursa originală.

  1. Nobel Prize · 2024

  2. Vaswani et al. · arXiv · 2017

  3. OpenAI · 2025

  4. OpenAI · 2026

  5. Menlo Ventures · 2025

  6. Menlo Ventures · 2026

  7. Google DeepMind / EMBL-EBI · 2022

  8. Nobel Prize · 2024

  9. Merchant et al. · Nature · 2023

  10. Seo et al. · Nature · 2024

  11. Institute for Advanced Study · 2023

  12. NASA · 2021

  13. UNCTAD · 2025

  14. International Energy Agency · 2025

  15. GFDRR / World Bank / WMO · 2014

  16. McKinsey Global Institute · 2023

  17. CBS · 2025

  18. Appel, McCrory, Tamkin et al. · Anthropic · 2025

  19. Rachel Yuting Fan / Ha Nguyen · CEPR / VoxEU · 2026

  20. Mircea Duțu · Universul Juridic · 2025

  21. Yuval Shany · Oxford Institute for Ethics in AI · 2025

  22. Crowcroft, Sofia, Trossen, Tsaoussidis · arXiv · 2025

  23. Chris Lehane · OpenAI / Semafor · 2025

  24. UN Committee on Economic, Social and Cultural Rights · 2020

  25. United Nations · 1948

  26. European Commission · 2026

Abonare la newsletter

Înregistrăm cererile de abonare. Adresa va fi confirmată înainte de trimiterea newsletterului.

Cum folosim datele tale

Treci peste o referință sau selecteaz-o cu tastatura pentru context. Click sau atingere o păstrează deschisă. Escape o închide.