Natură

Împreună dăm voce naturii. Ea este vie si ne este casa si trup

Pentru cineva care nu îndrăgește natura este foarte greu să explici de ce ea merită să fie protejată și să aibă drepturi.

Iar răspunsul îl primești când, prin empatia și simțirea ta, începi să realizezi că natura vibrează de viață.

Desigur, e simplu de înțeles că ea ne oferă apă, oxigen, resurse. Că ea hrănește ecosistemul și chiar și toate aceste considerente ar fi motive suficiente ca noi să conferim drepturi naturii.

Și în același timp un semn că suntem cu adevărat o civilizație evoluată.

Însă în momentul în care ne raportăm la natură prin a simți, înțelegem înmiit de ce ea are nevoie de drepturi.

Fiindcă și ea simte.

Noi studii arată că arborii simt când sunt răniți: un fag cu frunzele tăiate eliberează în aer substanțe care îi ajută pe fagii din jur să se apere.

Ciupercile își transmit semnale electrice, care seamănă cu un soi de limbaj. Plantele însetate scot sunete pe care urechea noastră nu le percepe. Iar animalele emit biofotoni, o lumină foarte slabă, care se stinge odată cu viața lor.

Și cu cât petreci mai mult timp în natură, cu atât descoperi alte și alte motive pentru ca ea să fie ocrotită.

Ea vibrează, e vie și are nevoie să-i fie protejate vitalitatea și integritatea.

Mai mult, natura este o rețea de viață interconectată din care facem parte și noi. Iar modul în care ne comportăm cu ea ne afectează și pe noi.

De aceea, empatia și înțelegerea rostului naturii își dau mâna în aceste vremuri pentru a grăi în numele ei și a o proteja, nu prin violență, ci prin dragoste, invitându-i pe oameni să se dezbrace de hainele nepăsării și ale indiferenței și să facă un pas către natură, pentru a o vedea, a o auzi, a o simți și a înțelege firescul prețuirii și protejării ei.

Și pentru a participa la această expansiune a prețuirii naturii, pe lângă campania „Dreptul la apă, dreptul la viață”, Anima Mundi se alătură din noiembrie 2026 inițiativei cetățenești europene „Drepturi pentru natură” și strânge semnături în România alături de Pachamama România. Strângerea a început pe 13 octombrie 2026 și durează până pe 13 octombrie 2027. Inițiativa are nevoie de un milion de semnături din cel puțin șapte țări ale Uniunii, iar România intră în calcul de la 23.760.

La nivel planetar, prima țară care a conferit drepturi naturii este Ecuadorul, care le-a înscris în Constituție în 2008. Instanțele de acolo chiar aplică acest drept: în 2021, Curtea Constituțională a oprit mineritul în pădurea Los Cedros. Statul îl respectă însă doar pe jumătate, iar multe dintre deciziile Curții așteaptă încă să fie puse în practică.

Oricum ar fi, un precedent a fost creat, iar din ce în ce mai mulți oameni au început inițiative de acest fel în țările lor, pentru ca firescul prețuirii naturii să devină lege.

Bibliografie

  1. Declarația descrie susținere științifică puternică pentru experiența conștientă la mamifere și păsări și o posibilitate realistă la celelalte vertebrate și la numeroase nevertebrate. Recomandă luarea în calcul a riscurilor pentru bunăstarea lor.

    Este o declarație de consens, cu incertitudini explicite, nu dovada că toate viețuitoarele simt. Nu privește plantele sau ciupercile. Semnatarii o susțin în nume personal, fără a reprezenta instituțiile lor.

  2. Experimentele pe fagul japonez (Fagus crenata) au asociat tăierea frunzelor unor arbori cu mai puține daune ulterioare la arborii vecini aflați la cel mult cinci metri. Autorii atribuie efectul semnalelor chimice volatile.

    Studiul susține semnalizarea și răspunsul fiziologic de apărare, nu demonstrează durere, simțire subiectivă, intenția de a avertiza sau altruism. Specia studiată este fagul japonez, nu explicit fagul european.

  3. Autorii au înregistrat sunete ultrasonice aeriene la plante de tomate și tutun în condiții de stres, inclusiv deshidratare sau tăiere. Modelele de clasificare au putut identifica informații despre starea plantelor din înregistrări.

    Faptul că sunetele sunt informative nu demonstrează experiența subiectivă a durerii sau conștiință. Verificarea a inclus rezumatul primar PubMed; accesarea directă a paginii revistei a returnat 403.

  4. Studiul a înregistrat activitate electrică la patru specii de ciuperci și a grupat impulsurile în secvențe, comparând unele proprietăți statistice cu cele ale limbajelor umane.

    „Limbaj” este aici o analogie exploratorie, dependentă de pragurile alese pentru gruparea impulsurilor. Studiul nu demonstrează sensuri ale unor „cuvinte”, limbaj semantic, simțire subiectivă sau conștiință.

  5. Studiul compară emisia ultra-slabă de fotoni la șoareci vii și morți și observă emisii mai intense în țesuturi vegetale rănite. Fenomenul este măsurabil cu aparatură foarte sensibilă, nu cu ochiul liber.

    Emisia scade după moarte, dar comunicatul cercetătorilor NRC descrie persistența în unele organe până la o oră. Nu se demonstrează conștiință sau o „lumină a vieții” care dispare instantaneu. Articolul ACS a fost identificat; explicația experimentală a fost verificată și la instituția participantă NRC.

  6. Articolul 71 recunoaște naturii dreptul la respectarea existenței și a proceselor sale vitale. Orice persoană sau comunitate poate cere autorităților respectarea acestor drepturi. Raportul ONU A/69/322, paragraful 64, identifică Ecuadorul drept primul stat cu o asemenea dispoziție constituțională, în 2008.

    Este un precedent juridic național. Recunoașterea constituțională nu dovedește automat aplicarea completă și nici conștiința biologică a ecosistemelor.

  7. Raportul evaluează aplicarea hotărârii Los Cedros din 2021, folosind documente, interviuri și vizite în teren. Constată oprirea mineritului și absența infrastructurii miniere, dar și obligații încă neîndeplinite și riscuri persistente.

    Evaluarea privește situația până în iunie 2024, nu o verificare a anului 2026. „Doar pe jumătate” rezumă editorial o implementare incompletă; nu este un procent global măsurat de 50%. Hotărârea și aplicarea ei sunt distincte.

  8. Decizia înregistrează inițiativa care cere recunoașterea drepturilor ecosistemelor și reprezentarea lor de către cetățeni. Registrul ECI indică perioada 13 octombrie 2026–13 octombrie 2027; pragul României este de 23.760 de declarații valabile.

    Înregistrarea nu adoptă o lege și nu validează toate afirmațiile organizatorilor. Un milion de semnături și praguri în cel puțin șapte state declanșează examinarea, nu adoptarea automată. Calendarul și pragul provin din registrul ECI și tabelul oficial, separat de decizie.

Surse verificate la 13 noiembrie 2026.

Abonare la newsletter

Înregistrăm cererile de abonare. Adresa va fi confirmată înainte de trimiterea newsletterului.

Cum folosim datele tale

Treci peste o referință sau selecteaz-o cu tastatura pentru context. Click sau atingere o păstrează deschisă. Escape o închide.